sâmbătă, 15 octombrie 2011

Sisteme

Ce bine ca nu s-a facut cursul de azi (da, stiu, multi se vor mira ca cineva poate avea cursuri sambata de la 8 dimineata, iar cei care trebuiau sa vina azi se vor bucura ca nu au pierdut nimic pentru ca au ramas sa se bucure de caldura patului). Ma bucur ca nu s-a facut chiar daca si eu m-am trezit greu, privind la nori apasatori si cautand un soare rapit. Ma bucur pentru ca am avut tot timpul necesar pentru a ma trezi cu doua cafelute (una in facultate si una la Balena). Si culmea, nu m-am bucurat numai pentru atmosfera studenteasca cu care m-am rasfatat in timp ce depanam amintiri din vacanta ci pentru ca am plecat de acolo dandu-mi seama de niste chestii pe care nu le-am inteles cat am fost in facultate.
Ei bine, am lansat discutii despre lume, despre tara, despre sistemul de invatamant, despre locuri de munca...am ascultat si impartit opinii. Pentru ca la un moment dat sa afirm ca traim intr-un sistem si ca tocmai de aici deriva problemele noastre, din faptul ca in sistemul asta, lucrurile nu pot merge tocmai pentru ca e nevoie ca toate elementele sistemului sa functioneze.
Ei bine, nu stiu eu prea multe despre teoria sistemelor, perspective holistice sau mai stiu eu ce (recunosc asta cu rusine si cu promisiunea ca voi aprofunda subiectul) dar am ajuns astazi sa vad aceasta latura a problemei.
Am inceput discutia afirmand ca eu ma bucur ca anul acesta a fost dezastrul de la BAC. Pentru ca eu sunt de parere ca este timpul ca oamenii sa fie selectati si sa isi ocupe pozitiile pe care le merita, pentru ca lumea are nevoie si de oameni care sa intre in industrie, in agricultura sau in alte domenii de productie (si ma refer aici la oameni calificati, nu la amatori). Pentru ca daca s-ar intampla asta, tara asta ar putea sa se bazeze pe productie si nu pe importuri, ar putea sa isi stabileasca singura limitele. De aici e clar ca avem nevoie de profesori interesati si preocupati de viitorul copiilor care le intra in mana si de un sistem care sa le puna la dispozitie resursele necesare pentru asta. Dar pentru ca profesorii nu sunt motivati in nici un fel si pentru ca nu primesc un salariu satisfacator care ar trebui sa rezulte din munca productiva a unui fost elev, rezulta ca ne confruntam cu doua sisteme care in loc sa se ajute intre ele, se invart in jurul cozii unui stat neproductiv care isi duce traiul de pe o zi pe alta imprumutand de la vecini si sperand ca intr-o zi va castiga la LOTO. Si asta e unul dintre multele exemple pe care le-as putea enumera.
Ei bine,partea buna e ca facem parte dintr-un sistem in care subsistemele ar trebui sa se ajute. Partea rea e ca aceste subsisteme sunt momentan in carantina (implicit sufera de niste boli incurabile) pana cand stiinta va gasi un remediu si pentru ele. Partea si mai rea e ca Steve Jobs e mort deocamdata si ca trebuie sa asteptam un alt geniu care sa faca niste descoperiri si in domeniul asta.

joi, 13 octombrie 2011

Si sufletul meu se transforma...

O melodie vesela si o privire aruncata pe fereastra catre luna care invinsese norii si anii si imi arunca urme de amintiri in minte. Asta a fost de ajuns pentru ca eu sa simt ca prind aripi si ca am puterea de a face tot ce imi doresc. Imi aduc aminte cum in Spania luna asta era mai aproape de pamant si mai ca ma lasa sa pun mana pe ea, cum in Belgia se reflecta gratioasa in apele Meusei, cum in Olanda mi-a spulberat visul unei zile nemaipomenite, cum in Portugalia mi-a aratat cum e traiesti neingradit de vreo frontiera, luna asta are adunate in ea toate amintirile mele, tot ce sunt eu. Luna asta mi-aduce aminte cum doi oameni fericiti pot face norii sa dispara, admirand luna in splendoarea ei, ma face sa ma gandesc la nopti geroase de iarna si la seri calduroase de vara in cantecul greierilor.
Nu vreau sa privesc luna asta ca pe un teritoriu pe care stiinta il va cuceri vreodata. Vreau ca ea sa ramana cufarul amintirilor mele, izvorul inspiratiei poetilor, vreau sa ramana in continuare in ``corola de minunii a lumii``.
Luna e superba in seara asta si reflecta ceea ce sunt eu.